ShoeBox 2015

M-am trezit târziu anul ăsta. Colectări de cutii se fac intre 1 și 15 decembrie. Eu azi m-am adunat și am pus cât am putut și considerat pentru un copil de peste 3 ani: 2 cărți cu povești, creioane colorate și acuarele, 2 caiete cu foi albe (nu am găsit carte de colorat în cartier), 2 pungi cu biscuiți cu cremă (am vrut turtă dulce, dar nu am găsit în cartier), o mașinuță de la fi-miu și un telefon de jucărie cu cântece în limba engleză. A, și câteva haine, și noi, dar și foarte puțin purtate de băiatul meu. Anul acesta am pus pentru un băiat sau o fată de la 3 ani în sus. Anul trecut am pus pentru o fată de 16-18 ani, am lăsat chiar numărul de contact, dar nu am primit nicio veste...

Și pentru că e un proiect foarte bine dezvoltat, am și găsit pe hartă un punct de colectare lângă serviciul soțului meu.

Harta locații ShoeBox.

Mă gândesc să fac tradiție și an de an să pun, împreună cu copiii mei, o cutie.

Trei săptămâni de cameră Montessori

Trei săptămâni de cameră Montessori cu soare și evenimente frumoase! Trei săptămâni de zile petrecute în casă și clipe minunate măsurate în ieșirile din weekend.

Primul weekend frumos a fost când am făcut modificările în dormitorul mic, în așa fel încât să-l adaptez ideilor Mariei Montessori ca pentru a stimula un bebeluș.

Al doilea weekend frumos a fost pe 5 decembrie, când am fost la petrecerea aniversară a Prințesei Urbane și în care apoi am participat la primul meu eveniment caritabil. Am creat albume foto pentru amândouă evenimentele. Cel de la ziua Ioanei este aici, iar cel de la evenimentul caritabil, aici.

Apropo, încă mai strângem fonduri până pe 14 decembrie. Dacă vrei să donezi din puținul tău (și chiar nu ai nevoie de niciunul din produsele de aici), o poți face în oricare din cele două conturi ale mele, ING și Banca Transilvania :

- RO83 INGB 0000999902405211
- RO89 BTRL RONCRT0150902701
CATALINA CHINGARU
Cu mențiunea: copii cu handicap sever sector 4 (despre care am scris aici)

Acesta este cel de-al treilea weekend de cameră Montessori și nu am nici cea mai vagă idee unde o să ajungem. Cât o să continuăm (eu sper cât mai mult) și cât voi readapta camerele în așa fel încât să reflecte nevoile copiilor și să-i stimuleze.

După cele trei săptămâni, însă, am ajuns la următoarele concluzii:

- dacă nu poți să faci/ai lucrurile necesare stimulării copilului, nu dispera! Se găsesc mereu înlocuitori. Nu am reușit să-i fac caruselele/mobilele "Dansatorii" și nici pe cel cu culorile primare, din motive obiective. Dar i-am atârnat niște clești colorați de "crenguțele" pomului cu leduri (n-au rezistat nici măcar o zi, că i-a retezat cu foarfeca fratele mai mare... ); după niște minute a adormit-fără să plângă:

- aștept comanda la soț de inel de lemn, a zis că poate să-l facă, însă până îl aduce, copilul și-a găsit altceva să apuce :)

- am mai găsit o activitate care să-l preocupe încât să stea concentrat minute în șir: foșnetul pungii (și mai caut și un clopoțel mai mărișor, tot pentru satisfacția zgomotului produs ca urmare a acțiunii sale, pe care să-l atârn în apropierea ariei lui de apucare, tot de crengile copacului)

- IMPORTANT: bebelușul trebuie să fie asigurat de hrană și odihnă! În niciun caz nu-l lăsăm pe salteluța de activități dacă dă semne de disconfort!

- după activități de concentrare, bebelușul adoarme mai ușor;

- în ceea ce-l privește pe cel mare, nu reușesc să-mi dau seama unde greșesc de nu reușesc să-i stârnesc interesul pentru activitățile de pe raft; ori sunt sub ori peste aria lui de interes; ori sunt prea puține (și chiar sunt puține, mai trebuie să-i mai iau; doar ce am dat comandă)

- la vârsta lui, de 3 ani și 10 luni, am observat că-l interesează scrisul și cititul (în această ordine și deocamdată puțin ca timp, cât să scrie 4-5 cuvinte); ba chiar de curând m-a întrebat cum se scriu 2 cuvinte (tir-rom. și car-eng.!), jocuri educative și de dezvoltare a reflexelor pe tabletă (adunări și scăderi, învățarea unor cântece în limba engleză, puzzleuri, alfabetul englezesc, de colorare, de îmbrăcat un personaj, etc)

- aș putea să aduc la raft literele alfabetului în stil Montessori, adică litere în relief pe care să le simtă la atingere altfel, ori literele decupade din lemn, cu care să se joace el;

- am observat că dacă nu-l însoțesc în activități, și el pierde interesul;

- am reușit să-i readuc în atenție cărțile lui vechi, prin împachetarea lor în hârtie de Crăciun

Dacă știi și alte activități pentru bebeluș de 4 luni sau pentru copil de aproape 4 ani, te rog, spune-mi și mie.

Timp de calitate cu copilul tău

cu subtitlul: Joaca poate fi educativă

Pentru părinții ocupați


Am început de anul trecut niște postări publicitare (pentru care nu am primit bani, ci produsele în sine) și îmi este rușine că din 4 CDuri audio, am scris doar despre două... Îmi dăduseră un discount, dar văd că l-au dezactivat... :(

Cum am fost ocupați cu mutatul în casă nouă, am "pierdut" CDurile, am uitat de ele, am schimat câteva joburi, am și născut. Ieri, căutând altceva, am dat peste ele! Celelalte două despre care nu am apucat să scriu. Le pusesem bine.



Celelalte două despre care am scris sunt: Copilul tau e disciplinat? Și Cum pregatim copilul pentru inceperea gradinitei/scolii?

Pentru că acum am doi copii, titlul acestui CD este foarte de actualitate pentru mine! Mă interesează să aflu cum să-i ofer celui mare timp de calitate, pentru că de acum timpul îmi este și mai limitat. Stau acasă, așa este, dar cel mic încă îmi solicită prezența cam 90%, în detrimentul celui mare. Subiectul se adresează mai mult familiilor ocupate, care nu pot fi lângă copiii lor zilnic.

Așadar, timp de calitate, joaca poate fi educativă, este o "intersecție" a curentelor actuale de parenting (playfull parenting, fără certuri/bătăi, respect pentru copil, Montessori, chiar). Regăsesc cu bucurie idei de genul:

- dragostea pentru copil nu este suficientă pentru o relație/educație/relaționare mai bună;
- copilul este ființa cea mai dragă, cea mai autentică, etc
- este o ființă unică, un individ aparte cu propriile dorințe și preferințe;
- decât să fim prezenți doar fizic pentru mult timp pe zi (și frustrați) , mai bine mai puțin, dar 100% atenți la el;
- copiii nu au nevoie de lucruri, ci de noi, să nu înlocuim dragostea cu mai multe jucării ;
- și multe altele ;

Cel mai mult mă bucură faptul că se potrivește soțului meu, care este foarte ocupat. Și pentru că oricum el nu citește cărți sau articole de parenting, formatul audio i se potrivește ca o mănușă! I-am dat CD-ul cu rugămintea să-l asculte dimineața în drum spre serviciu. Parcă se văd progrese, mi se pare că-i vorbește pe un ton mai vesel, că-l ascultă, că-i ascultă nevoile.

Și pentru mine este foarte util! Cu fiecare ascultare, mai învăț ceva! Este genial! Felicitări inițiativei! Ar trebui să facă parte din kitul părintelui conștient!

Gândul zilei: despre despărțire

"Tati, să nu o lași pe mami să se despartă de noi, niciodată!" a spus copilul de nici 4 ani, într-o discuție, mai în glumă, mai în serios, intre noi 3.

Într-una din zilele astea am vrut să văd ce ar spune copilul, dacă își poate imagina/realiza ca părinții lui să se despartă. Curios, mi-a zis că el stă cu tati, având în vedere faptul că ta'su e mai aspru cu el. Inițial a spus că vrea să stăm în case diferite ( să fie din cauză că stau mai mult cu frate'su? Sau poate doar testează reacțiile mele? Mai are obiceiul să testeze, să șocheze, să zică ceva și apoi să se răzgândească)

Apoi seara, când era și ta'su de față, i-a spus că mami a spus că vrea să ne despărțim. Deci s-a inclus/(identificat?) cu ta'su. La care ta'su a zis că nu o lasă pe mami să ne despărțim. La care Copilul: Tati, să nu o lași, NICIODATA, pe mami să ne despărțim!

Copiii aduc greul într-o relație, tot copiii o binecuvântează! Amin!

Hai să dăm un sens Crăciunului!

De câțiva ani nu mai simt sărbătoarea Crăciunului. Am crescut, am plecat de acasă, bisericoasă nu sunt. Parcă nu mai are valoare, pur și simplu sufletul nu-mi mai tresare de emoții puternice. Doar un pic de scânteie din bucuria copilului când deschide un nou cadou.

Parcă prea a devenit comercial: pregătirile încep cu mai bine de o lună înainte, sunt tăiați sfâșietor de mulți brazi (! După mine ar trebui să folosim un simbol de brad); ce să ne mai cumpărăm? Ce să cumpărăm membrilor familiei extinse? Ce telefon/mașină nou/nouă să ne luăm, pentru simplul moft că s-a lansat un model nou! Accentul cade mereu pe noi și pe mofturile noastre, pe visele impuse de alții să ni le dorim.

De anul acesta încep să simt ceva! Am decis să mă alătur 3 cauze: ShoeBox (m-am alăturat de anul trecut), mamelor singure și copiilor cu handicap. Aș vrea să fiu consecventă și să le sprijin în fiecare an!

Cum am putea să ajutăm împreună copiii de la Centrul de Zi și Recuperare a Copiilor cu Handicap Sever- Sf. Vasile, sct.4?

Împreună cu câțiva prieteni și parteneri, suntem proprietarii unor magazine on-line și comercializăm bunuri de larg consum (îngrijire personală, produse de curățenie, suplimente alimentare, sisteme de gătit, sistem de tratare a apei, anumite alimente etc...) pe care vă incurajam încurajăm să le încercați. Sunt produse pe bază de plante, cu ingrediente botanice-active, biodegradabile și foarte concentrate, având un raport calitate/ cantitate/ preț excelent. Și nu doar atât! Toate produsele pe care le comercializăm beneficiază de Garantia pe Satisfacție - asta înseamnă că dvs. primiți banii înapoi, integral, dacă decideți că, în urma utilizării, produsul nu vă satisface nevoile sau așteptările. 

A fost un eveniment pe 5 decembrie, va mai fi unul, sâmbătă, 12 decembrie, organizat de WAHM. Pe 14 se strâng fondurile, iar până pe 17 decembrie se vor fi achiziționat bunurile necesare copiilor de la centru.

Hai să ne unim forțele și să dăruim puțin din puținul nostru. Așa, puțin cu puțin se va face mult pentru ceilalți.

Later edit: a mai ramas o zi, mai puteti dona pana pe 14 seara si in conturile:

- RO83 INGB 0000999902405211
- RO89 BTRL RONCRT0150902701
CATALINA CHINGARU
Cu mențiunea: copii cu handicap sever sector 4

19 decembrie - târgul mămicilor creative - ediție de Crăciun

După primul copil s-a deschis în mine o infinitate de puteri, parcă mi s-a deschis mintea la câte pot face. A fost acea barieră pe care am putut-o depăși după nopțile nedormite odată cu sosirea copilului. Doar mamele știu despre ce vorbesc.

Atunci am vrut sa fiu o WAHM, adică să muncesc de acasă pentru a sta și cu copilul. O perioadă a mers, am mers și la târguri pentru a-mi vinde marfa. Am cunoscut asociația WAHM ROMÂNIA cu ajutorul careia am avansat un pic, socializat, cunoscut alte mame care se confruntau cu probleme similare, am evoluat și chiar am câștigat la un concurs pagina magazinului online! Demersurile au fost anevoioase, pentru că nu mi-am permis să investesc mare lucru și am ajuns într-un punct în care ori avansam să intru puternic pe piață cu toate actele în regulă, ori muream.

Am "ales" varianta a doua (deși găsisem și un investitor!) pentru că a venit și bebe 2 și nu m-am simțit în stare să merg până la capăt cu demersurile legale.

Așa că știu cam cât de greu este sa fii WAHM. Aș vrea să le ajut pe toate! Aș vrea să ajut și pe toți copiii din lumea asta care se confruntă cu tragedii. Nu este posibil, dar putem face o diferență. Mai ales dacă ne unim. Hai pe 19 decembrie la târgul mamelor să le fim alături! Pe pagina de Facebook găsiți detaliile:



https://www.facebook.com/events/477989939070447/

Se mai tine și la Constanța, tot pe 19 decembrie.

Ideea este că acest târg vrea să susțină și o cauză a mamelor singure, campania "Mamele singure au superputeri". O parte din venituri se duce
într-ajutorarea a 30 de mame fără venituri prin consilierea și susținerea lor.

Mami, te iubesc!

Dacă ar fi să scriu pe blog de câte ori îmi spune fi'miu "te iubesc", ar însemna să scriu zilnic, ba chiar de mai multe ori pe zi! :)

Azi, înainte să plecăm în aventura din jungla urbană (singură cu doi copii) Theo îmi spune: "Mami, eu te iubesc și cu blugii rupți"

...............................................

Gândul zilei - despre genii

Stam și mă gândeam optimistă că parințeala este într-un curent pozitiv, ce s-o ajunge de generațiile următoare. Dacă ne vom crește copiii pozitiv, fără certuri, bătăi, violență, în general, oare nici genii nu s-or mai naște?

Adică pot să-mi imaginez o lume ideală, fără conflicte, fără războaie, fără violență de niciun fel. Dar o lume fără genii?...

Vă rog să vă dați cu parerea!