duminică, 8 iulie 2012
De ce sunt atat de revoltata 1
De ce sunt atat de revoltata?!?!
Poate unii (si aici includ si, culmea!, mame) considera ca exagerez, sau ca visez cai verzi pe pereti, ca am fite in cap...etc, cum vreti sa le numiti. Dar sunt revoltata caci le-am trait pe pielea mea si nu a fost chiar placut. Nu ma victimizez, eu m-am descurcat singura in situatiile cele mai importante, dar dupa ce am disperat si am bocit inainte. Un fel de "nevoia te invata". Dar daca nu ma descurcam? Daca ascultam sfatul ingrijitoarei de copii si nu-mi puneam fiul la san? Daca pierdeam laptele? Daca aveam probleme mai mari, cum ar fi dimensiunea sau forma sfarcului si copilul nu putea suge? Daca copilul nu stia sa traga la san corect? sau altele. Nu era nimeni langa mine sa ma invete! Sunt mandra de mine ca am luat cea mai importanta decizie in spital duminica noaptea: am luat copilul langa mine in pat si nu i-am mai dat pic de lapte praf! Dar pentru asta a trebuit sa ma consum. De ce?!?!?!?
Nu am suferit de depresie post-partum, as putea spune chiar ca NU inteleg cum sa te deprimi cand vezi minunea care iesit din tine, si cum sa nu te bucuri de ea??? Dar probabil aceasta depresie intervine mamicilor care nu au niciun pic de ajutor... nici nu vreau sa ma gandesc! Era sa ma deprim in primele ore cand m-am mutat in salon si le-am vazut pe celelalte mamici cum trebuie sa se descurce singure, si in ce hal aratau si cum se simteau....de aia am sunat doctora si am rugat-o sa nu-mi aduca copilul in salon ca nu pot avea grija si de el din cauza durerilor (abia ma dadeam jos si ma urcam din/in pat).
Si in conditiile actuale, nici macar un psiholog nu exista in spitale, nici in cele de stat si nici in cele private.....
Este oribil ce se intampla in spitale. Pot spune ca am fost un caz fericit. Dar ce am vazut in jurul meu m-a ingrozit si vreau sa ajut!
Dar sa dau cateva exemple (din cele mai aberante) concrete si elocvente din spital (top 3):
1. "Nu alapta ca nu ai lapte, ai nascut prin cezariana!" (eu am nascut miercuri dimineata si puneam copilul la san vineri prima oara!) A fost sfatul ingrijitoarelor de la copii care aduceau laptele praf din trei in trei ore. Aveau un program fix si probabil ca le deranjam. Vrand sa-l dezobisnuiesc pe copilul meu de lapte praf, dar neincrezatoare in laptele meu, nu mai supsese la san, la inceput curge mai greu pana se golesc canalele, este mai dureros...etc, le incurcam, ca nu-i mai dadeam toata portia de 40 ml lapte praf si le mai rugam sa-mi mai lase biberonul, sau sa-mi mai aduca in afara orarului lor....Este foarte greu la inceput, mai ales daca nu ai ajutor. De vineri dimineata si pana vineri noapte pe la 10 sau 11 am reusit sa-mi fac copilul sa suga corect la san! Eram cea mai fericita! A trebuit sa-i injumatatesc portia de lapte praf (desi in primele zile in mod natural copilul are un stomacel mic pentru cativa ml, la spital le dadeau sa le ajunga 3ore!), si cand i s-a facut foamea aia mare a stiut din prima sa traga din san. Eram mandra de mine! Cea mai mare grija a mea luase sfarsit, dar problema era ca tot ii mai dadeam si din biberon....Ei, asa a mai aparut o problema si mai mare! Sanii mei, a doua zi, sambata erau fierbinti! Am crezut ca e normal, ca trece. Am intrebat asistentele, ca nu stiam pe cine altcineva, si toate au ridicat din umeri...nu se stia ce se intampla. Duminica deja erau tari, ca pana duminica seara pe la 9 sa se intareasca efectiv ca piatra cum nu crezi posibil ca ceva atat de pufos sa devina comparbil cu o piatra! M-au speriat si asistentele groaznic, ca daca nu ma mulg o sa ajung la cutit! Ce sa fac, ma mulgeam eu daca nu durea asa tare. O asistenta tare draguta m-a ajutat si m-a muls ea un pic la inceput, ca pentru mine era mult prea dureros. Mi-a facut si o injectie sa ajute eliminarea laptelui. Cand am rugat o alta asistenta am inteles ca n-au voie sa faca nicio injectie daca nu e trecuta in lista pacientului. De aia multumesc asistentei care a vrut sa ma ajute! Eram disperata, nu stiam pe cine sa intreb, era tarziu sa sun doctorita mea ginecolog...M-am muls eu ce m-am mult, dar mi s-a parut ca nu ajungeam nicaieri. Doua ore pana s-a trezit copilul meu au fost o vesnicie! De atunci am zis: gata cu laptele praf! Cum adica?!?! Sanii mei sunt plini de lapte ai eu ii dau praf?!?!? Si dus a fost, de atunci nici pana in ziua de azi nu i-am mai dat!
va urma...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
2 comentarii:
Bravo, felicitari. Si eu am nascut tot prin cezariana, facuta la urgenta, bebe s-a nascut mort si aproape ca renuntasera pana a venit o asistenta si a insistat... Cezariana la urgenta asta dupa ce am stat de vineri seara de la 20 in spital cu dureri si pierderi pana sambata dimineata la 8 si nu nu a fost Romania, probabil ca daca era Romania , nu mai aveam nici un bebe acum ... Ma rog bebe avea 2 300 kg si nu am putut sa-l vad pana luni dimineata, cand mi-am luat inima in dinti si am plecat sa-l vad contrar indicatiilor asistentelor, ca nu-mi mai curge perfuzia ca nu trebuie, bla bla bla... Ma rog tot asa toate mi-au zis nu mai ai lapte ca nu ai cu ce alapta a trecut prea mult timp.. Am luat pompita m-am muls la inceput nu a iesit nika, mi-am apasata sfarcurile cu 2 degete (asta sa stie si viitoarele mamaici ca se desfunda mut mai repede si fara durere ;) )pana la urma au iesit 30 ml cred extrem de putin, insa s-au desfundat canalele si bebele meu s-a putut bucura de primul lui laptic ce se spune ca e f sanatos... Ah era sa uit inainte mi-am pus comprese cu apa rece pe sani pt ca ma omorau. Bebele mau de atunci nu a mai vrut biberon, ceiutul si apa am reusit sa-l conving sa le bea cu o canita speciala cu un pai special... La 11 luni am decis ca nu-i mau dau laptic de la mine si am oprit treptat alaptarea la genul ii dadeam dimineata si seara apoi doar seara cand nu i-am mai dat de loc (facand-o treptat nu am avut dureri de sani si nici scurgeri si nici el nu a plans), bine nu va imaginati ca am oprit alaptarea asa ca asa am avut eu chef , am facut-o pt ca deja avea trei dintisori si cam musca. Soooo timp de o luna pana a facut 12 luni bebe a papat lapte praf amestecat cu un pic de iaurtel sau cu un pic de biscuiti pt bebei, altfel nu vroia sa auda de el... Iar de cand a facut un anisor bebelu' bea lapte proaspat integral amestecat cu o treime de apa plus o lingurita iaurtel. Noroc mult tuturor si nu va mai luati dupa vecinu' vecina, soacra mama prietena asistenta sau eu mai stiu cine trebuie facut cum iti spune instinctul el nu se inseala niciodata.
Ah da, nici eu nu am avut nici un fel de ajutor, soacra-mea cica nu a vrut sa se bage peste noi, ca sa-i spun eu cand am nevoie de ceva, asta e de aia e bine sa aveti mamele langa voi cand faceti ceva de genul pt ca o mama niciodata nu v-a astepta sa-i ceri ajutorul ci ti-l va oferii...
Ai dreptate sa scrii toate detaliile legate de beb pe blog, lipsa de informare a mamicilor chiar e tragica. Si lipsa de instinct a unora dintre ele este si mai grava. Bravo ca te-ai descurcat singura! E mare lucru.
Recomand in continuare cursurile de puericultura facute cu o moasa experimentata. Pe noi ne-a invatat atat de multe ! http://www.medicover.ro/arta-de-a-fi-parinte/
Trimiteți un comentariu