In vacanta la bunici sau nu tine copilul in brate ca-l inveti asa

In acest weekend prelungit am fost la munte la bunici, prima deplasare prelungita de acasa cu cel mic. Eram toata emotionata ca Theo nu mai fusese plecat de acasa asa de mult. Mereu ne intorceam acasa sa doarma la el in patut. Poate sunt exagerata, dar stiam de pe vremea cand lucram la gradi (am fost educatoare un an si jumatate) ca cei mici sunt foarte reticenti la schimbari. Dar mi-am luat inima-n dinti, mi-am zis ca e maricel, are aproape patru luni. Plus ca i-am luat lenjeria lui de patut, luna lui care-i canta si nelipsista suza, fara de care nu stiu cum am adormi. :D
Asa ca Theutu' meu a dormit parca mai bine decat acasa. Toate bune si frumoase, veselie, voie buna cu bunica, strabunica, verisorii lui, cu unchiul si cu matusa.
Singurul lucru care m-a deranjat a fost ideea foarte puternic intiparita in mintea adultilor: NU-L LUA IN BRATE CA-L INVETI ASA SI NU MAI SCAPI DE EL!!!!! Ca o mica spovedanie, inainte sa fiu mama si eu gandeam la fel. ...:( Dar nu inteleg de ce aceasta falsa presupunere (nu s-a putut dovedi ca tinutul in brate da dependenta printre sugari) nu a fost dezmintita de specialisti!
Cu toate ca Theo este un copil cuminte, nu plange fara motiv, daca e mancat, dormit e cel mai cuminte, unde-l lasi acolo sta si-si gaseste el preocupare: isi studiaza mainile-preocuparea care-i ocupa lui cel mai mult timp, sau picioarele, sau hainele, sau se uita prin casa, la noi. Orice, numai sa nu fie singur in incapere. Si cu toate astea, desi este cuminte, cand are si el o problema, gata, toata lumea repede ca e rasfatat, ca l-a-nvatat mamica lui in brate...... etc!
Se intamplase cu o zi inainte sa mananc un pateu, un croissant si o ciocolata calda de la cofetarie si m-a durut burta rau. Bineinteles ca alaptand, orice mananc eu ajunge si la el, intr-o cantitate mai mica, dar lui inca ii pot provoca colici diferite alimente. Si uite asa, imediat ce l-am ajutat cu termometrul si a iesit imediat s-a si linistit bietul copil. Si pentru ca era un pic marait, l-am luat la mine la piept in wrap elastic ca s-adoarma mai repede si sa-i treaca si durerea de burtica si l-am scos in gradina la aer curat, soare si cantec de pasarele. Iar, alte sicane, mai ales din parte sotului meu...
Mi-am dat seama ca nu ai cum sa-ntelegi anumite lucruri pana nu devii mama...Pentru ca si eu gandeam la fel; bine, daca ma gandesc mai bine, nici nu m-a preocupat prea mult acest subiect inainte. Dar ce m-a mirat si dezamagit cel mai tare este cum de nu inteleg femeile care au fost mame ca un sugar, cel putin pana intr-un an, sau pana invata sa mearga, are nevoia de contact fizic (mai ales al mamei), sa fie alinat de dureri, sa fie leganat (cum era zilnic cand era in burtica mamei). Ei sunt micuti, abia au venit pe aceasta lume si noi avem deja o gramada de pretentii din partea lor!!!

Asa ca mamici din toata lumea, sau viitoare mamici, nu va lasati 'indrumate', 'sfatuite pentru binele vostru', etc de cei din jur! Doar voi stiti ce-i cel mai bun/bine pentru puii vostri!!! Atata timp cat puiul este ingrijit, mancat, odihnit, fara alte suparari, el va sta singurel in scoica lui, sau pe paturica gasindu-si de lucru. Garantez!!!

Uite-l pe puiul meu linistit: